SILENT LOVE OF DEATH „The Poet’s Senses”

Va place JOY DIVISION, DEATH IN JUNE, SOL INVICTUS sau LOVE IS COLDER THAN DEATH? Daca da, puteti incerca si acest debut extrem de poetic si dramatic, bazat pe un schelet Melancholic-Romantic-Darkwave-Neofolk spaniol. Cei doi frati Toledo activeaza de ceva ani in aceasta scena, au inceput sub numele de LAMENT si acum vin cu acest debut. Curios este ca albumul a fost inregistrat in 2002, ceea ce ne face sa privim mult mai optimisti la cum ar suna un nou capitol! Deep and dramatic voice, ceva in genul lui Edlund (TIAMAT) sau poate MOONSPELL, military drums, indie touch, postpunk guitars, acoustic guitars, apocalyptic folk, melancholic piano, violin, trumpets, keyboards… totul suna extrem de dark, deloc original dar dezvolta o atmosfera remarcabila! Dezavantajul acestui album este ca este prea lung, sau, mai bine spus, piesele sunt asemanatoare/comune iar, in anumite momente, vocea blufeaza.

Versurile sunt inspirate din lucrarile celebrilor Blake, Baudelaire, Poe, Espronceda sau Becquer, ceea ce da o atingere poetica interesanta conceptului muzical. Nu stiu de ce dar descopar si pe acest album ca piesa preferata este si cea mai lunga, „Hymn to Immortality” avand mult mai multe elemente dinamice construite destul de organic, evitand senzatia de repetitie sau de plictiseala. In aceeasi maniera ar fi si prima piesa, „The valey Of Unrest”, unde vocea dovedeste ca poate sa urce si sa coboare armonios. Sincer, dupa ce am ascultat aceasta prima secventa, m-am speriat ca albumul ar putea fi o adevarata lovitura! Poate daca ar fi selectat doar 9 sau 10 secvente, impresia finala ar fi fost cu mult mai buna. Oricum ar fi, debutul spaniolilor este de luat in seama iar pentru mine albumul reprezinta oricand un moment de desfatare! Ar trebui mentionat si artwork-ul CD-ului este facut ingenios, in perfecta rezonanta cu muzica celor de SLOD.