AXA VALAHA ZINE „issue 2 (44 A4 pag, in engleza, Xerox)”
Se pare ca Nosferatu s-a hotarat sa imbunatateasca calitatea materialelor sale si, citind textele, in concordanta cu look-ul xerox, mi-am amintit de cum era odata „Kogaionon”. Fara lay-out, fara parte artistica (doar un logo mult mai bun decat in primul numar), fara prea multe interviuri., cu recenzii putine si prea scurte (scrise in graba si fara detalii elocvente), insa incomparabil mai multe fata de primul numar (peste 110).. Ce mai, un lucru spre bine, interviuri parca mai profunde, modul de prezentare al recenziilor este remarcabil schimbat in bine, intreaga textura dovedeste maturitate dar numai in comparatie cu precedentul.
Este prea devreme sa trag concluzii si daca Nosferatu doreste sa-si impuna punctul de vedere, ar trebui sa ne arate un nou numar, sa vedem in ce consta evolutia. Pana atunci, totul ramane in stadiu de underground neprofesionist, cel putin din punct de vedere al revistei. Stim ca exista un label cu acest nume si ca acolo activitatea este mult mai intensa, modul lui de promovare al trupelor necunoscute este apreciabil si poate va prinde in timp si contur, altfel va muri!