Quo Vadis – Live in Bucuresti
Dupa multe ezitari din cauza faptului ca aproape orice concert/festival in Bucuresti imi creeaza un disconfort psihic, pe langa cel fizic, din cauza aglomeratiei si traficului infernal, am decis ca un concert QUO VADIS merita acest sacrificiu. Astfel ca am plecat din Ploiesti la o ora umana pentru a parcurge cei 65 de km relaxat si a ajunge la inceperea concertelor. Evident ca am ajuns cu cca 2 ore intarziere decat mi-am prognozat, creandu-mi o stare de sictir apasatoare. In fine, am ajuns dupa cateva incurcaturi si in mult promovatul LMC, o locatie ce se doreste a fi bar/sala de concerte.
Probabil ca un neavenit ar putea spune: „pt rockeri e numa’ bun!” Mie nu mi-a placut deloc, fara ventilatie corecta, cu toalete curate doar daca privim faptul ca pe gresie se spalase cu furtunul, cu un bar cam insalubru…de la masura in care imi turna comanda si pana la tejgheaua mizerabila. Inteleg ca este o problema cu spatiile de concerte mai ales pt Rock/Metal in toata Romania, dar o golire de chistoace de pe mese se putea face periodic. Probabil ca o mana de om gospodar ar putea transforma, totusi, in ceva mai decent acest LMC, care, in ciuda criticilor mele, se pare ca se bucura de evenimente multiple si de public pe masura. Cineva imi spunea ca in aceeasi zi cu evenimentul SHINING de la Brasov, in LMC se adunase tot la un concert in jur de 400 de persoane. Asta inseamna ca bucurestenilor le place locul si nu pot decat sa ma bucur pentru bucuria lor. In seara de 6 aprilie nu cred ca au fost mai mult de 160 de persoane, dintre care foarte multi organizatori, trupe si presa (vreo 30, dupa legitimatiile de la gat). M-as bucura sa gasesc si recenzii macar la jumatate din numarul de acreditari dar se pare ca, in multe cazuri, doar postarea pe site-uri ale unor fotografii e suficient pentru un om de presa. In cel mai bun caz…
Titus si Coro erau, ca de obicei, pe baricade cu tot felul de CD-uri si tricouri, a existat si un stand QUO VADIS cu un merchandising variat (mi-am putut lua si eu genialul DVD), am mai zarit si cateva fete cunoscute, dar in mare parte, cel putin pentru mine, persoane complet necunoscute. Cand am intrat canta TAINE, un Death Thrash destul de tehnic, ce-mi amintea pe alocuri de „Leprosy”, evident, pastrand proportiile. Chiar daca modul de comunicare al vocalului cu fanii parea pe alocuri ridicol, muzica acestor trupeti m-a surprins placut, mai ales prin inclinatia lor spre Technical. Am inteles ca au fost intr-un turneu „european” iar acum urmeaza sa lanseze un nou album! Mult succes, TAINE! Tipii par destul de seriosi si cred ca nu m-ar deranja daca i-as mai vedea, mai ales ca nu cred sa fi vazut vreo trupa de Death autohtona mai buna in ultimii ani. O pauza scurta si au urcat pe scena QUO VADIS! Toata lumea vorbea de Roxana, romanca care face partea de bass/keyboards, probabil un fel de mandrie nationala exprimata in toate formele. Da, pot spune ca tipa este meseriasa la bass, „baga” bine si mult! Bateristul Patrice a fost la inaltime, rupand nonstop tot ce a prins, la fel si chitaristii… insa ce a putut sa ne arate Bart cu chitara lui… da, un adevarat maestru! Pe putini chitaristi ce abordeaza stil extrem am avut parte sa-i laud, dar Bart Frydrychowicz merita toata lauda! Pe cat de tehnic pe atat de rapid, cu solouri incredibile dar si drujba din plin… pana si calitatea lui de backing vocal m-a surprins placut! Fata de Metal/Death Core-ul Travis, care, in ciuda energiei lui scenice si a tunsorii rasta a la AMORPHIS, nu a reusit sa ma convinga absolut deloc. In ciuda legendarului growl de la inceputul piesei „Silence Calls The Storm”, nea Trevor asta nu prea intra in tablou cu Technical Death Metal. Abordarea lui fata de public a fost una foarte calda si prietenoasa, incercand tot felul de artificii prin a comunica cu publicul, de multe ori cei din primele randuri reactionand decent. Dar, dupa parerea mea, nu are el stofa de QUO VADIS!
Un show elegant insa cu o sonorizare care a cam schiopatat (prea multe distorsiuni si microfonii pentru o trupa atat de profi) si am impresia ca nici locatia nu se bucura de o acustica prea buna… poate si daca sala ar fi fost plina sunetul ar fi fost altul.
Pe de alta parte, eu tot nu am inteles ceva: de ce naiba mai vin rockerii la concert si sa nu se uite la trupa de pe scena? In timpul in care canta QUO VADIS, am vazut multe persoane ce discutau aprins, chiar cu spatele la scena, pe durata intregului playlist, despre probabil alte si alte chestii. Sau poate ca erau cei care au cantat in deschidere si nu-i interesau headlinerul serii? Nu stiu… Ca sa nu mai spun si de cativa „deprimati”, carora li s-a rupt filmul de ceva vreme, singura lor evadare fiind in continuare bautura… probabil ca muzica i-a indemnat sa ajunga in starea asta… Cel mai haios mi s-a parut un tip ce se clatina alene si purta un tricou cu „Nascut obosit”. Perfect pentru o seara QUO VADIS!
Una peste alta, deplasarea a meritat, am vazut una dintre singurele trupe Death Metal in viata care are ceva de spus acestei scene arhiincarcata de grupuri de duzina! Si o surpriza placuta virtuozitatea celor de la TAINE… Dar totusi… ceva mai mult de 100 de platitori la doar 40 lei biletul? Pacat… Felicitari Metal Act, felicitari Oana! Underground will never die!
Playlist QUO VADIS:
Silence Calls the Storm
2. Absolution (Element of the Ensemble)
3. Break the Cycle
4. In Contempt
5. Fate’s Descent
6. On The Shores Of Ithaka
7. Tunnel Effect (Element of the Ensemble)
8. Hunter/Killer
9. To The Bitter End
10. Dead Man’s Diary
11. Point of No Return
12. Legions of the Betrayed
Aprilie, 2009