Maximum Rock Promusic Fest
Dupa multe zile de plimbari prin tara, de la Suceava la Cluj Napoca, apoi la Ploiesti si in cele din urma la Buzau, am ajuns in fata calculatorului si m-am apucat sa-mi spun parerea despre ceea ce am vazut in aceste zile. Materialul de fata face referire doar la ceea ce a organizat Nelu Brandusan (Promusic Prod) la Cluj, in seara zilei de 19 mai, 2002, in clubul „Max”, din cartierul Gheorghieni, adica „MAXIMUM ROCK PROMUSIC FEST”, editia I.
( http://www.maximumrock.go.ro )
Intr-un loc plin de verdeata, printre blocuri, am zarit acest club „Max”, de fapt un complex comercial in stil vechi in care, pe langa un supermarket oaches si vreo doua buticuri, gasesti amplasata o sala mare, mai corect spus o discoteca, plina de lumini si „mesaje disco, maneliste”. Eu unul am stat aproape toata seara langa o bara de inox verticala, in speranta ca poate va aparea vreo stripteuza blindata cu accesorii (eventual metalice) care sa-si faca numarul. n-a fost sa fie asa deoarece in acea seara (si in fiecare luni, dupa cum aflat ulterior) spatiul este exclusiv dedicat Rockotecii.
Dar sa revin la festival. De fapt s-a dorit a fi un festival, dar in cele din urma a rezultat o seara Metal live, impresurata cu vreo 350 de prezenti (292 de platitori), mai molcomi ca in alte parti ale tarii la asemenea evenimente, dar civilizati si deloc deranjanti. La intrare, o taxa simbolica (50.000 lei), si imediat un stand cu CD-uri, tricouri, reviste, tinut de Alex/Beauty Of Pain Distr. In sala, agitatie mare in jurul instrumentelor, ultimele acordari, verificarea sunetului.
Nu stiu daca la acea ora (17.30) publicul insuma 150 de persoane. Urmeaza conferinta de presa, la care organizatorul s-a agitat mult sa obtina din partea celor prezenti intrebari despre festival, dar slabe sperante. S-a vehiculat ideea unei falii carpatice (Adrian Ilie/Hmm.ro a lansat-o). de fapt de ce se misca Ardealul mai bine si mai regulat decat restul tarii cand este vorba de Rock live. probabil ca s-a ajuns la o concluzie dar eu nu am deslusit-o, doar poate ca aceasta falie exista si cam atat. In rest, intrebari despre sponsori, dezbateri despre ceea ce se doreste a deveni acest festival si. la treaba!
Primii care au urcat pe scena au fost cei de la REBELS , o trupa din Satu Mare, adepta unui Hip-Hop amestecat cu Hard Core si Funk, ce i-a tinut pe privitori la distanta, adica rockerii stateau cu mainile incrucisate, pe jos, cuminti si usor plictisiti.
Cu alte cuvinte, o mare eroare sa chemi o astfel de trupa la un festival Metal, acolo unde suparatii nu aveau treaba cu astfel de muzica iar ceilalti preferau sa priveasca/asculte ingaduitori o muzica deloc antrenanta pentru ei dar interesanta -in cel mai bun caz- ca show. Desi muzica lor nu are nici o legatura cu ceea ce ascult eu, atitudinea trupetilor a fost una foarte calda, prietenoasa, fapt pentru care si-au castigat respect! Par mult mai mult decat destupati la minte (la conferinta au dat raspunsuri inteligente) pentru care am tot respectul. Pacat ca au gresit seara.
Dupa aproape un sfert de ora de reglaje, probe si repetitii, au urcat pe mica scena Black-erii brasoveni de la VIELFTAVA . Nu i-am vazut si nici nu i-am ascultat vreodata pana atunci, deci factorul noutate mi-a trezit interesul. Machiaje vikinge, plete consistente, tinuta la inaltime.. ca look-OK. Trupa era formata din 4 persoane, din care partea de clape a fost facuta de o tipa remarcabila ca frumusete, chiar foarte atragatoare, am inteles ca prietena chitaristului (o adevarata muza de inspiratie). Parea chiar amuzant, la un moment dat, sa vezi pe scena trei figuri demonice (machiaj strident alb-negru) care rupeau instrumentele si microfonul iar undeva, in partea dreapta a scenei, intrezareai o placuta fata calda, linistita. poate misterioasa. Oricum, pe primele piese nu am auzit clapa (probabil ca am fost eclipsat, he,he..) dar in cele din urma s-a rezolvat si aceasta problema tehnica. Desi cu o sonorizare modesta, brasovenii s-au impus nesperat de repede in fata celor prezenti, mosheala facandu-si loc chiar de la primele acorduri.
Nu au sunat rau, desi stilul este cam fumat acum. insa as putea spune ca m-a surprins placut VIELFTAVA ! Black Metal agresiv, voce puternica (excelenta), keyboard timid, baterie in forta. nimic nou, nimic fantastic, nimic original. Insa atmosfera creata de cei patru pare sa fi lasat un gust placut live. Am ascultat un cover SATYRICON, „Mother North”, liniar/modest, si o noua piesa,
lenta, cu trimiteri atmosferice, insa nordice, la care a participat si chitaristul trupei INDIAN FALL . Una peste alta, o trupa buna, cu intentii serioase, pe care ar trebui sa o ascultati si in varianta de studio (s-ar putea sa sune mult mai rau). Pacat ca la urma trupetii nu au inteles ca trebuie sa paraseasca scena, facand tot felul de gesturi ieftine, incurajand astfel pe focosii fani VIELFTAVA , care nu acceptau plecarea acestora fara un bis. Altfel, m-as fi bucurat sa-i vad macar pret de inca o piesa.
In jurul orelor 20.00 au aparut pe scena colegii lor de la INDIAN FALL , intr-o prezentare penibila ca look (parca erau DIRECTIA 5, tunsi, cu tricouri monotone, doar ceva pantaloni de piele) si pe care doream sa-i revad in concert. Imi amintesc ca anul trecut i-am vazut la Buzau si nu m-au incantat deloc, apoi am primit albumul lor de la Promusic si m-a socat cat de bine sunau in studio. iar acum m-au dezamagit din nou.
Totul suna haotic, vocea fortata nu avea nici o noima, chitarile erau prea palide, doar keyboard-ul a fost instrumentul care s-a ridicat la inaltime. Trist faptul ca o trupa poate sa sune atat de jalnic in concert in timp ce pe album suna ireprosabil. De mentionat ca singura piesa care i-a trezit pe metalisti la viata a fost cover-ul DIMMU BORGIR, „Spellbound”. Ca orientare muzicala, INDIAN FALL inca incearca sa-si defineasca propriul contur. Paradoxal, cred ca sunt printre singurii din tara care inca sustin conceptul muzical INDIAN FALL ! Din vechea formula a lipsit un membru ce a fost inlocuit de un invitat!
Odata cu urcarea pe scena a celor de la TROOPER , bateria a fost schimbata iar intregul sound s-a schimbat radical, muzica celor cinci auzindu-se foarte clar. De fapt si stilul lor fiind unul foarte „curat” si cursiv, TROOPER i-au sedus pe cei prezenti de la primele solistici! Ce mai, totul a fost profi, atat ca mod de promovare, cat si ca imagine sau interpretare. Heavy Metal 100%, foarte antrenant, cu efect maxim la public. ca un purgatoriu dupa doua trupe (pe REBELS nu-i mai i-au in calcul) a caror stil complex si greu de digerat live a sunat satisfacator. Desi TROOPER nu are pic de originalitate in ceea ce canta, atmosfera incendiara din concert este greu de descris in cuvinte. chiar ma bucur ca exista si astfel de trupe.
Din alt punct de vedere, TROOPER nu este ceea ce ascult eu zilnic si de aceea prefer sa nu insist pe alte detalii tehnice.
Am facut o pauza de masa iar cand m-am intors cei de la PSYCHO SYMPHONY erau deja la treaba. Sincer, nu i-am vazut de cca 7 ani, de la Satu Mare, si a fost o reala placere sa ascult
Techno Thrash-ul ametitor interpretat de cei patru din Carei. Am inteles ca trupa prezinta mare interes in Ungaria iar in Romania este aproape necunoscuta. Penibil, domnilor organizatori! O trupa care imi aminteste perfect de vechiul TANKARD sau VOIVOD ar trebui sa fie prezenta macar o data pe an la un festival Rock de aici. De fapt, s-a intamplat acum! Maiestria chitaristilor, tehnica bateristului (ooohhhh, cat de bine suna). totul suna profi!
Un real deliciu pentru urechile si ochii mei!
Nu stiu ce se intampla cu GOD dar se pare ca in ultima vreme tot mai multi se „scarpina” de aceasta titulatura. Poate ca si tam-tam-ul lor de retragere din ultimii 2 ani: „este ultimul concert dupa care plecam din tara” a afectat intr-un mod serios imaginea trupei si i-a iritat pe fani. Poate ca nici trupa nu a transmis clar mesajul de revenire in scena autohtona. de aici poate si senzatia de trupa vedeta, cu mofturi. Poate si despartirea de Bestial. Habar n-am! Personal, nu am scris nici o cronica pozitiva despre muzica lor de studio de pana acum dar in varianta live trupa suna betonnnnn!!
Acest lucru in comparatie cu restul trupelor underground Metal dure din Romania. Este adevarat ca aceleasi camasi albe, aceleasi ragete ale lui Castor, neobositul cover MOONSPELL „Alma Mater”. dar ce sa-i faci, asta e! GOD a fost primita cu raceala la Cluj, doar la MOONSPELL fanii au reactionat pe masura. Primele piese cantate de ieseni au sunat groaznic, mixajul a lasat de dorit, vioara s-a auzit foarte palid iar vocea si bateria au acoperit restul instrumentelor (de salutat revenirea bassistului Dan Cozma, din vechea garda). Una peste alta, la Cluj GOD a fost o copie palida la ceea ce am vazut la Bucuresti, in Union Jack, iar publicul i-a primit mai degraba cu sarcasme si ironii de genul „Capul lui Motoc il vrem”, referindu-se la numele Lapusneanu, decat cu caldura si prietenie. Dar sa se inteleaga ca au fost si cativa fani care s-au bucurat serios de aparitia lor, care au cantat impreuna piesele vechi. La noile piese, de pe mult asteptatul album „Aura”, reactia publicului fost oarecum rezervata fata de fazele Electro, desi vocea parea mai violenta ca oricand.
In cele din urma, show-ul lor s-a incheiat cu bine, satisfactia fanilor fiind direct proportionala cu satisfactia trupetilor.
Imi amintesc ca si la conferinta de presa Costel si Gelu erau iritati de faptul cu Nelu i-a mutat sa cante spre final, in locul celor de la INDIAN FALL . Poate ca aceasta tensiune s-a facut simtita si pe scena. nu stiu. Oricum, nici n-ati pierdut, nici n-ati castigat nimic!
Ultimii din acest festival au fost cei de la VOICES OF SILENCE , o trupa super-cunoscuta in orasul lor natal (e si normal) care, spre surprinderea mea, i-a plictisit pe cei din sala dupa primele doua piese!!! Era doar 11 noaptea cand au inceput sa cante dar multi deja plecasera dupa ce GOD isi terminase recitalul! S-au trezit si cativa „nostalgici” VIELFTAVA care continuau sa-si sustina trupa preferata (desi acestia erau probabil printr-un compartiment ratacit in drum spre casa) dar s-au stins pe masura ce VOICES continua sa cante. Progressive-ul Metal abordat de cei cinci clujeni imi era cunoscut iar modul lor de interpretare il cunosteam foarte bine. Spre deosebire de alte dati, am reusit sa ascult si cateva piese noi, de pe albumul ce va urma sa apara in septembrie, „Thunderground”, piese ce suna in acceasi maniera ca si cele de pe EP-ul scos cu un an in urma. Apreciez la VOICES OF SILENCE seriozitatea in tot ceea ce fac, chiar daca ceea ce canta ei nu ma atrage in mod special. De departe Gindele Gabor m-a incantat din nou cu bateria lui, dovedind inca o data ca atat PSYCHO SYMPHONY cat si VOICES OF SILENCE pot fi trupe in care canta cu multa usurinta.
Repet inca o data: nu am inteles de ce atat de putini fani au ramas sa vada trupa clujeana si de ce cei ramasi s-au manifestat atat de rece. Auzisem la iesire cateva barfe de genul: „Iarasi astia? Ne-am tot saturat sa-i vedem de fiecare data.”. Sa fie adevarat?
Doriti si un clasament al acestei seri? Ei bine, va voi puncta doar varfurile: ca prezenta scenica, TROOPER , ca feedback al publicului, VIELFTAVA . Cine stie, daca ar fi venit si LEGION . din pacate Austria este o tara mai apropiata pentru unii decat Romania si astfel ca trupa nu a putut veni.
Festivalul a mai avut parte si de cateva interludii, dar care s-au dovedit a nu fi de senzatie, cum ar fi concursul de bere sau aruncarea cu CD-uri in sala!
Ca o concluzie, acest prim festival poate fi consemnat ca o reusita, desi numai o singura zi a fost prea putin! Important este ca Nelu Brandusan a reusit sa gaseasca sponsori si sa ne prezinte la Cluj un eveniment promitator (ceva nou pe frontul de vest!).
Nesincronizari, stangacii, nemultumiri exista peste tot. important este ca ceva s-a intamplat si acel ceva a fost o reala placere pentru mine. chiar daca s-a tinut intr-o discoteca, unde, nici macar in ceasul din urma, nu a aparut acea dansatoare la bara, care ar fi putut „baga o mosheala”, macar pe „Alma Mater”. La SATYRICON live exista fete goale care danseaza in jurul focului. Nelu, ma auzi? Sa vedem ce ne pregatesti la urmatorul festival. poate ceva mai „apetisant”. si nu uita sa-i chemi si pe cei de la HATHOR , GRIMEGOD sau AVATAR , chiar merita!!!
Felicitari si la mai multe!
Binecuvantari Metalice,
Ploiesti, 27 mai, 2002.