Prefata

Trece timpul asta de nu-mi vine sa cred. Este destul de rutinant cand, an de an, trebuie sa treci pri aceleasi proceduri: ornat bradul, facut mancare pentru o luna, pe care sa o mananci intr-o saptamana, sprituri prelungite cat pentru un an in doar cateva nopti, dat zapada la greu, urari conventionale cu ocazia prilejului, etc. Toate seamana si sunt previzibile, mai putin marlania de a sta la -20 grade C cu un trabuc in mana, ca asa e corect politic si sanatos pentru oropsitii si osanditii de ieri, satisfacutii de azi. Dar da, viata iti ofera multe, inclusiv lectii, din care poti invata sau nu. Povestitorii care ne explicau ca barurile nu vor suferi din cauza acestei restrictii s-au dovedit a fi habarnisti. Un bar fara potol nu pare sa supravietuiasca. O spun din propriul meu buzunar. Iar daca bagi mancare, tinzi sa devii restaurant. Si s-a dus naiba visul de a avea un loc unde sa nu-ti puta hainele si aerul a pizza, a sarmale sau a usturoi. Mi se pare incorect sa se fumeze intr-un bar, dar la fel de incorect este sa nu oferi un spatiu bine delimitat celor ahtiati de mahoarce. Chiar am scris ceva pe FB la trecerea dintre ani:

Fie ca anu viitor sa nu trebuiasca sa ma cac pe mine de frig, sa stau ca un popandau ratat afara, cu o mahoarca in gura si un cognac dastept in maini, doar ca asa e sanatos si corect. poate or gasi legal ceva ce sa nu poata fi interpretat, dar sa arate macar ceva mai mult de o flegma, ca respect, celor care s tampiti si vor sa se alinte cu un trabuc, o pipa. stii cum e sa fumezi un trabuc in Ring ul din viena, in miez de noapte, intr un bar normal? o utopie daca traiesti in romania, o realitate daca accepti ca am devenit tampiti. nu toti, doar cei ce accepta sclavia tehnica, adica izbavirea mondiala. plm. hai lma, ca mi a inghetat deja mana.

In Ploiesti am insa 2 locuri unde pot merge sa fumez comod, dar intr-o stare de ilegalitate legala. E la vedere, e stiut de toata lumea, dar atat timp cat nu reclama nimeni, jucaria merge. Este ca si cu ipocrizia ca prostitutia e imorala si ilegala dar vezi pe marginea drumului tot felul de oferte. Sa nu mai spun de fauna de prin cluburi sau de pe la diverse petreceri. Dar na, cand nu ai coaee, te falesti ca-ti atarna ceva boase. Ai dreptul si puterea de a decide dar tii de post, de functie si accepti pasiv sa nu incurci, sa nu incomodezi, sa nu fii luat la raspundere. Adica o masa amorfa de lasi si delatori care nu au niciun punct de vedere propriu care sa conteze, nicio forma de barbatie politica sau etica, fara coloana vertrebrala si fara niciun iz de lider. Iar atunci cand nu ai lideri, totul pare a fi calm, linistit, plat, amorf. Si de aici te duci cu capul, nu mai contezi ca individ, accepti sau te resemnezi ca, pana la urma, identitatea de popor se transforma intr-o banala populatie. Si respiri, ca traitul e deja SF.

S-o ard putin si cu politica, ca oricum nu ma mai pasioneaza, dar sa nu spun ca lipsesc din sportul asta national. Eram destul de militant pana acum ceva vreme dar mi-a trecut. Asa ca zambesc acum cand ii vad pe unii si pe altii, de o parte si de alta, cat de ireconciliabili au devenit. Plecand de la nebunul de Trump, un individ cu carisma pentru jumatate de America, poate chiar pentru jumatate de lume si pana la al nostru Dragnea, un sacal mustacios cu aroma provinciala, la fel de lipsit de scrupule si imbarligator ca si celalalt, totul e o paradigm ridicola si un show prost, care conteaza doar ca il urmarim. De partea cealalta, o madam Clinton in care toata lumea si-a pus speranta sa iasa, doar sa-l opreasca pe marele miliardar excentric, extremist, rasist, vulgar, dezaxat mintal pe alocuri, ce a facut bani de buzunar inca de pe vremea lui taica-su din afaceri oneroase cu statul. Tanti Hillary, o alta ipocrita mafioata, fara carisma sau viziune, dar cu un comportament civilizat, care a fost sustinuta de sistemul care nu se vede (dar se stie ca exista) si de asa numita elita si intelectualitate mondiala, inclusiv artistii. Ca tot mi-am amintit cat de vehementa a fost Meryl Streep la adresa lui Trump (a spus-o chiar fain si corect), in conditiile in care intreaga clica de actori oscaristi (shalom, mostly) il ovationau indelung pe pedofilul Polanski pentru geniul sau. Sa nu asociem arta cu latura bolnava a unui mare regzior, am putea sublinia, nu? Da, probabil ca unii ar spune ca unui regizor i se poate permite, insa unui presedinte, nu. Hehe, ipocrizie totala, mi se rupe si de unul si de altul, nu mai cred nimic din ceea ce se vede la TV sau se scrie prin presa asta manipulatoare de informatii. Nici nu am fost la vot, pentru prima data, motiv numai bun sa-mi explice multi ca ignoranta mea permite nasterea de monstri. Asa o fi, aia e. Mi se rupe, punct. Iar chestia cu votul meu conteaza suna ca si cum mi-ar fi spus-o Stalin, cel care numara voturile. Chiar am scris pe FB asta, imediat dupa ziua de votare:

Ai votat, n-ai votat… „csf, n-ai csf”. La cate urari am primit ieri, sigur intram in Parlament. Multumesc tuturor pentru cuvintele frumoase!

Cat despre politica, stim ca e cea mai mare curva, formata, in principal, din fosti si viitori curvari politici. Unii le spun corupti, chiar penali. Am capiat cu totii de ne certam cu patos si fara rost c-am fost sau nu la vot? Gata, doar ieri am avut dreptul de a vorbi cu rost. Mai vedem peste 4 ani, daca nu vine vreun vanzator de idei extremiste sa schimbe regula. Sau vreun om cohones care-ar pune de-o lovitura de palat.

Iluzia alternantei devine o axioma doar cand accepti ca singura schimbare ce se poate petrece intr-o zi de votare (cand coincide cu ziua de nastere) este modificarea varstei tale. Love and peace!

PS. Sa promiti ca oferi perspectiva certa si vizionara de a conduce un guvern si sa te bucuri ca, de fapt, ai intrat in Parlament, este ca si cum te-ai duce in mall la cumparaturi si afli ca militanti islamisti au asediat cladirea, dar tu esti fericit ca ai gasit banane la oferta. Asadar, pas cu pas, dar in 2020.

Si cum ziua mea de nastere e odata cu inceperea iernii, de data asta am avut norocul sa fiu dus intr-unul din putinele locuri cu zapada, in acel moment. Chiar fain tare, special! Si am aflat astfel ca va aparea o carte cu scrieri de ale mele. O carte despre care habar nu aveam ca va urma sa apara. Este adevarat ca acum vreo 2 ani am povestit eu, asa, la un sprit, cu multa atmosfera DBE, ca toate scrierile mele de pe site ul Kogaionon ar fi bine sa fie culese intr-un fisier pe care sa-l printez. Energiile au lucrat, “astrele au aliniat planetele” si ideea mea irealizabila atunci urmeaza sa fie pusa in practica nu peste mult timp. Asta da cadou de ziua mea, promit sa-l tin minte toata viata! Cine dreak ar putea uita asta? Nu prea am fost de acord cu ideea de a fi publicat in mai mult de un exemplar (oi avea sindromul Devil Doll, probabil), dar daca tot nu am facut nimic in acest proiect, nu m-am implicat aproape deloc, atunci cadou sa fie. Ca se vor vinde cateva exemplare sau nu, habar nu am, nu este si nici nu va fi decizia mea. Initial am vrut nici sa nu mentionez nicaieri de viitoarea culegere de texte ce va aparea sub forma acestei carti, doar ca ar fi insemnat o lipsa de respect din partea mea pentru un gest fabulos (pentru mine). Recunosc ca ma stanjeneste ideea ca voi avea cartea mea, mai ales cand stiu ca ar putea fi rasfoita de altii (desi textele sunt aceleasi), dar ma incurajez privind faptul ca daca tot am scris online atatia ani, de ce sa nu ramana si printate nebuniile mele exprimate in anumite momente in timp, prin articole sau editoriale. Probabil vor fi de interes pentru putinii ce ma rasfoiau virtual, constant sau sporadic, in acesti 15 ani, pentru ca acele texte incep tocmai din 2002. Au fost mult mai multe texte dar nu le mai gasesc, unele stiu ca au fost pe nusce blog, pe care mi l-a facut Lus. Miile de recenzii sau de interviuri cu trupele nu vor fi publicate aici, pentru ca ele au aparut in cele 10 numere si mai exista ceva material online, dar nu fac parte din acest film al cartii. Asadar, se pare ca in viata mea atrag oameni care au grija de mine si de nebuniile mele, desi, la cum sunt si ma stiu, trecutul e pura istorie. Dar poate ca asa voi incepe sa respect cu mult mai multa recunostinta trecutul. Nu stiu daca fug de el, dar stiu ca fuga e modul meu de a trai. Ca obosesc sau nu, asta nu conteaza. E placut si plin de adrenalina. Sunt sigur ca in fiecare editorial repet si iar repet idei, in diferite exprimari, sa nu mai spun de diverse greseli de exprimare, virgule puse aiurea, etc., aia e, heh. Perfectionistilor le vor sari in ochi, n-am ce face. Evident ca multe din parerile exprimate atunci nu mai sunt de actualitate pentru mine, insa, la acea vreme, au fost scrise cu toata sinceritatea. Poate ca unii vor dori sa rasfoiasca aceasta carte doar pentru a retrai parfumul timpului de la acea vreme, cand a fost scris textul. Si poate ca o frumoasa nostalgie a unui trecut, mai mult sau mai putin indepartat, ar putea sa-l cuprinda pe rasfoitor, ca cititor e parca prea mult. Poate… Sau nu. Oricum, doar cronologic inclin sa cred ca ar avea sens a fi rasfoita. Si probabil ca la vreo auditie in HASH Loft va fi adusa. Om videa J

Si ajung la editia a 4 a din HASH Loft, pe 24 ianuarie, de ziua Unirii. Se pare ca editia din decembrie a fost cea mai de interes ca participare. Nu se va intampla nimic special nici acum, doar ascultam muzici underground neaparute, pe care eu consider ca merita sa le promovez, ca nu degeaba le primesc. Si anuntam primele 3 trupe de la DBE.

Salutari la noi si vechi dbe-sti! De ce am mutat ceva ce mergea? Pentru ca mirosul de naftalina ne sperie. Sa reincalzim aceeasi ciorba an de an, suna bine, da bine, este foarte comod pentru toata lumea, chiar previzibil si anticipativ, se pune caramida peste caramida, se vede constructia unui concept din ce in ce mai conturat, dar… Romania are locuri frumoase care merita explorate. Iar noi credem ca asta ne place, sa le descoperim si sa nu le tinem doar pentru noi. Ceea ce facem este din placere, nu din interes, indiferent ce vor sa creada unii sau altii. Chiar asta ne motiveaza! Plus ca ne place sa (ne) surprindem, sa ne fortam limitele, sa iesim din zona de confort. Asta e spiritul DBE, asta e esenta DBE, conceptul si continuitatea DBE: sa provocam, sa inspiram, sa motivam, sa surprindem, dar totul pe un reper dark, minimalist si underground. Altfel spus, sa nu repetam, sa nu blazam, sa nu ne culcam pe o ureche si sa ne folosim de asa-numitul brand DBE. Pentru ca inca de la inceput am adus trupe pe care nu le-a mai adus nimeni, nu am fugit dupa headlineri sau sa bagam ca umplutura trupe locale in deschidere, in speranta ca ele vor aduce si prieteni platitori de abonament, etc. Cunoastem practicile de la noi si nu rezonam cu ele. Faptul ca cea mai mare parte din trupele aduse sunt din afara tarii nu ascunde nimic ocult sau subversiv. Am mers pe premiere, pe evenimente importante pentru muzicieni si pentru omuletii din spatele acestor artisti, nu doar de a mai pune de o cantare sau de a bifa si acest festival. Nu am adus trupe pe care le-au adus alti promoteri pentru ca noi credem in povestile noastre. Ca dupa ce le-am adus noi au fost reinvitate de altii, ne-am bucurat mult. Asta e mersul firesc.

Am modificat locatia, stim ca nu e deloc comod si nici sigur ca sanatate financiara sau de vizibilitate. Riscul de a veni un sfert sau jumatate din cei ce veneau pana acum este maxim, dar, na, e asumat. Chiar daca am ajuns intr-o locatie indepartata pentru cam toata lumea, sa nu credeti ca va vom lasa de izbeliste. Nu suntem multi, dar suntem sustinatori. Cel putin asa vrem sa credem. Nu va vom lasa sa va prindeti urechile pe google maps cu detalii logistice, vezi transport, cazare (campare sau hotel), food sau drinks. Vom incerca sa venim in ajutorul vostru, pentru ca e si in ajutorul nostru. Tot timpul am tinut legatura direct cu aproape fiecare dintre voi cand a fost vorba de a organiza un transport din Bucuresti sau Cluj Napoca, ca aveti nevoie de cazare si ne-am ocupat de rezervari, fara a va cere vreun ban in avans sau alte confirmari profi, firesti in aceste proceduri. Daca unii sunt speriati sau dezamagiti de noua locatie, de faptul ca e departe si fara o poveste in zona, asta e. Ne pare rau. Noi vom incerca sa scriem o noua poveste, care sa ne placa si sa va placa. Anul acesta vrem relaxare, vrem vacanta, vrem seninatate. Stim ca unii nu ni se vor alatura acestei noi provocari, dar noi le multumim pentru ca au facut parte din povestile scrise pana acum. Noi mergem mai departe, pentru ca asta simtitm. Cand nu vom mai simti sau cand compromisurile vor domina nebuniile noastre, atunci vom lua o pauza. Sau vom renunta.

Locatia noua este un strand termal, pe care il vom tine pe perioada DBE doar pentru noi, ca asa e frumos si sanatos. Ziua avem piscine, plaja, relaxare, seara/noapte vor fi concerte (intr-o zona separata). Nu stim inca daca vor fi multe trupe, dar stim ca vrem sa fie ceva inedit.

In concluzie, puteti merge pe mana noastra sau nu, este strict decizia voastra. Incercam sa facem altceva, pentru ca asta ne place. Si ne bucuram enorm daca vom fi impreuna! Dar nu ne vom intrista daca schimbarile noastre nu mai rezoneaza cu gandurile voastre. Am spus si mai sus, va multumim pentru povestile scrise impreuna pana acum. Speram sa rezonati cu altele, scrise mult mai ordonat si mai profi ca noi. Atat putem, atat facem

🙂 Asta e DBE!

Pe de alta parte, ne bucuram ca traditiile continua sa fie de interes in piete centrale, in cetati sau la poalele cetatilor, in castele, la mare, sub sau pe dealuri, in munti, etc. Asta inseamna ca muzica este un reper important in vietile voastre! Si e tare fain! Doar ca povestea noastra tinde spre o alta rostire.

PS. Unde e nebunie, e determinare, parol!

Dupa textul asta, au inceput comentarii de toate felurile, asa ca am vrut sa fiu si mai explicit:

La sfarsitul DBE 7 eram convins ca un mare capitol s-a incheiat. Doar cu un an in urma am anuntat urmatoarea editie surprinzator de repede, chiar si pentru cei ce ma cunosc. Si timp de mai bine de 9 luni am tot promovat evenimentul prin tot felul de elemente jucause: am anuntat ITW… la concertul KAUAN, la concertele HEXVESSEL am anuntat ultimele trupe alese, inclusiv acel teasing ritualic dar previzibil cu zile si ore de anuntare a trupelor, cu povestile lor aferente. A fost fain si antrenant pentru cei ce au dorit sa accepte aceasta “joaca” simpla dar relexanta.
Pana la sfarsitul lunii decembrie nu eram hotarat daca voi incepe un nou capitol sau o las asa. Am tras o fuga in octombrie sa vad locatia sugerata de Ovidiu, dar la acea vreme totul era pustiu, abandonat, ca la sfarsit de sezon. Dar am antrenamentul de a vedea prin locatii, trupe, persoane, potentialul de transformare sau perspectiva de a gasi acel lucru fain din fiecare. Cel putin asa mi-a iesit pana acum. Si la Gradina termala am simtit asta, ca se poate face ceva dragut, care sa interpatrunda linistit normalitatea, naturaletea si relaxarea. Si ca nu voi face rabat de la spiritul DBE, doar ca acum va avea o alta identitate vizuala!

Stiam ca vor aparea indoieli si chiar vorbe ca ne-am retras la tara, ca am renuntat la nota grandioasa si epica a unei frumoase cetati urbane, ca am banalizat spiritul DBE, eventual doar ca l-am simplificat sau chiar pierdut, ca ignoram o frumoasa traditie la care multi rezoneaza, intr-o locatie in care toata lumea se simte ca acasa, ca am ales un loc deloc central si foarte incomod cand te uiti pe harta, cam de oriunde te-ai uita si ai calcula, mai putin cei din zona.

Cum asa? Sa ne mutam dintr-o cetate plina de istorie, care suna perfect bombastic pentru oricine, care da bine si atrage turistii care citesc pe afisul evenimentului fortress si Transylvania, cu cazare la indemana, cu acces usor de pretutindeni, in mijlocul tarii, etc. Si ce asociere neinspirata: de la o cetate unica la un strand banal, intr-un colt de tara!

Da, stiam la ce ne bagam, stiam la ce renuntam. Pentru cei care au descoperit DBE-ul de 2-3 editii, probabil ca decizia noastra pare a fi o greseala. Pentru putinii care au fost alaturi de noi inca din 2011, probabil ca schimbarea le-a sunat firesc, doar ca na, locatia asta noua, pffff. Hai sa ne mai gandim, totusi, ca e uaaaaaa, mna. Sa ne mutam intr-o alta cetate (ca tot ne manca in posterior sa facem schimbarea, cum ar spune unii) ar fi insemnat sa facem ce fac multi muzicieni: mai scot un album nou, dar care suna la fel ca celalalt. Haha, da, am mai spus-o: schimbam, ne schimbam, ne deschidem, cautam noul, dar tot la vechi ne simtim confortabil si valorosi. Probabil ca asa o fi. Inertia schimbarii e mare si de cele mai multe ori, nu da bine.

Stiam ca DBE devenise un subiect cumva trendy, din ce in ce mai interesant pentru cei ce voiau sa vada trupe ce n-au mai fost pe la noi, sa descopere care e magia de la evenimentul despre care cam toata lumea vorbea de bine. Stim si de caterincele cu ezoterismele ieftine, cu trv si cvltul elitist, eclectic si alte baliverne bune de ars pe foc, intr-o atmosfera faina, cu omuleti zambitori si respectuosi. Evident ca exista si carcoteli, unele haioase, altele asa, de bagat in seama, dar libertatea de exprimare conteaza si trebuie respectata. DBE –ul a fost asociat cu RYMA, gazdele noastre timp de 5 editii. Si da, asa a fost, insa misiunea noastra a fost sa nu ne oprim din a descoperi locatii noi, trupe noi, oameni noi.
Si am considerat ca a venit timpul sa iesim din starea de confort. Si am mutat! Ca la sah.

Am fost insa extrem de ingrijorat ca, in afara de generosul spatiu de campare, la Gradina termala nu putem asigura/oferi cazare. Si nici satul Dorobanti nu are nimic pe partea asta. Nici macar Curtici, care e la 6 km distanta. Dar exista Aradul la 25 km, ceea ce nu e un lucru rau. M-am gandit la Garana, Bontida, la locatii mai izolate de lume dar unde vin, an de an, cei ce stiu la ce vin. Si sunt si cu ale lor corturi, si cu dormit pe la putinele pensiuni, si pe la casele oamenilor.

Noi am vazut locatia din Dorobanti si atat. Am simtit ca acolo e locul pentru un nou capitol DBE, urmand ca detaliile logistice sa le putem solutiona in lunile urmatoare.

Habar nu avem unde vor sta trupele, unde vom sta noi, unde veti sta voi, cei care refuzati camparea. Dar stiu ca se vor gasi solutii, doar sa ajungem acolo si sa stam vreo 2-3 zile. Vom merge sa vorbim cu primarita (daca va dori sa ne ajute), sa vedem cum ne putem organiza mai bine cu transportul de la pensiuni sau hoteluri din jur (15-20 min de mers cu un bus inchiriat nu cred ca e chiar un capat de tara, acolo, intr-un capat de tara, heh), la dus si intors, sa gasim cazari la casele oamenilor, etc… Atat de dragut arata satul ala! Iar verdeata este din plin! E o reala placere sa stai vara la umbra, intr-un loc complet retras, intre prieteni! Iar cine vrea sa faca baie, sa faca, doar n-o fi obligatoriu! Este normalitate! Nu lux, nu epic, nu simfonic, nu dumm, nu fitze! De noi depinde sa facem ceva fain acolo.

Evident ca noaptea nu va fi permis accesul in piscine, pentru ca alcoolul si inotul nu fac casa buna. Dar avem o mica piscina pt copii, care are si bar in mijloc, hmmmm, mai-mai ca ar merge de un jam-session cu artistii. Om videa!

Ar mai fi multe de facut dar le luam pas cu pas. Vom fi transparenti si va vom anunta toate detaliile, pe masura ce le vom stabili. Am vazut ca exista lowcosturi superconvenabile de la CJ si Bucuresti, 3-6 aug, in jur de 40-45 eur, tur-retur. Poate umplem 2 curse, heh. Evident ca vom gasi sa inchiriem ceva masini care sa va aduca si duca inapoi de la aeroport. La fel si pentru gara din Curtici, ca mai toate rutele trec pe acolo. Va vom lua si duce la locatie, nu o sa va lasam sa mergeti pe jos 6 km, dar sa va strangeti cativa, ca altfel o sa fie un pic mai greu, dar nu imposibil. Iar inainte de cantari o sa organizam curse regulate, in functie de cati vom fi. La fel si in noapte, sau spre dimineata, depinde de cum votam. De cum votam acolo, sa nu se inteleaga altceva.

Exista asadar si loc pentru copii la balaceala, camparea va fi gratuita, mancarea va fi de aia buna, facuta acolo, pe loc, preturile vor fi decente, nu luxury, vor fi bauturi reci, ca gazdele noastre stiu sa-si faca treaba. Inchipuiti-va ca pe weekend, in sezon, vin si 1000-1500 de oameni acolo! Si s-au descurcat de fiecare data. Dar fiti linistiti, ca vom merge pana in august de multe ori, sa fim convinsi ca nu vor fi abateri de la reperele DBE. Stiti ca tinem la asta si cand nu ne-a iesit, a fost doar ca am avut incredere in altii, adica nu am verificat. Dar am recunoscut, chit ca nu a fost o solutie, ci doar o explicatie. Dar invatam din mers! Gazdele sunt foarte de treaba si extrem de ospitaliere, mai ales ca administreaza aceasta locatie de cca 4 ani si tot investesc in ea, dar cu rabdare si viziune.

Chiar acum mi-a scris un prieten DBE care a tras o fuga de la Oradea la Dorobanti sa vada locatia: “o sa ai mult de munca J”. Asa mi-a spus! De parca n-as sti! Dar cica a vorbit cu un localnic si si-a rezolvat deja de cazare.

Asadar, se poate. Totul e sa vrei! Noi asa gandim!
Vrem ca in maximum o luna jumatate sa stabilim line-up-ul si apoi sa trecem la detalii logistice, sa stabilim pretul la abonament, conturam programul si restul.

Vom merge acolo si vom anunta asta atunci, pentru ca am aflat ca avem deja prieteni DBE in Arad, chiar si in Curtici. Fain sentiment! Deci ne vom intalni cu toti cei de acolo pentru a face un voluntariat eficient pentru toti cei ce vor veni in august.

Daca simtiti ca merita sa va bagati la o noua provocare, dar si daca aveti incredere ca puteti avea incredere in noi, ne-am bucura. Daca nu, asta e! Sa fim sanatosi si cu chef de viata!

Am gasit apoi chiar un articol in presa locala despre DBE, fain tare, nesperat chiar:

Un festival de muzică se mută anul acesta la Grădina Termală din Dorobanți, județul Arad!

Am inceput deja sa facem tam-tam in cadrul evenimentului de pe FB, asa ca doar aici puteti afla noutati, detalii logistice si alte chestii

https://www.facebook.com/events/379744325713114/

O spun acum, in premiera, chiar cochetez cu ideea de a schimba logo-ul. 7 editii inseamna un ciclu complet. Mi-ar placea sa pot sa fac o rebranduire, acum ramane sa vad daca imi place. Astept o varianta de la Costin. In paralel, un alt artist s-a oferit sa-si lase amprenta pe imaginea noului DBE, dar cum noi am colaborat atat de bine cu prietenul nostru drag Costin, ne-am bucura sa putem continua. El a fost de acord sa ne ajute, acum ramane sa vedem cum isi rezolva cu timpul, pentru ca este extrem de solicitat si lucreaza 25 ore pe zi. Poate punem si evenings in loc de evening, ca doar la prima editie a fost o seara. Cum o fi sa fie, va fi! Decidem, probabil, in vreo luna, dupa care vom anunta ce si cum. Totul este sa fim noi multumiti si apoi anuntam. In cazul in care vom modifica, sunt sigur ca vor aparea iar opinii diferite. Asta e. Facem cum ne place si simtim. Nu putem sa-i multumim pe toti, pentru ca gusturile sunt diferite iar cu unii interferam doar prin anumite repere, ganduri, muzici, trairi, in anumite momente, punctuale sau nu. Dar ne-am bucura sa nu ramanem singuri pe drumul nostru, lizzard effect fiind cel ce va decide calea. Noi chiar vrem sa ne reconfiguram, sa speram ca vom fi multumiti de noul concept, de noua poveste. Suna ca ceva din filmul: vechi, da’ nou! Sau invers, heh.

Am spus ca noua editie va avea aroma de vacanta, asa va fi. Avem si 3 trupe romanesti, eram tentati sa mai acceptam una, dar si de data asta vom fi nevoiti sa o refuzam. Prea mult Metal am avut in trecut, acum vrem sa balansam, de genul jumi-juma. Dar restul le comunicam pe FB, ca asa e mai comod, mai rapid si mai vizbil.

Vom mai anunta un concert in curand si promitem ca nu e pacaleala. Daca era dupa noi, nu l-am fi facut. Insa trupetul tine mult sa revina in Romania, desi ultima data nu a fost adus de noi. Si se pare ca tine mortis sa il organizam noi. Ori suntem noi fara coloana vertebrala, ori nu stim sa refuzam. Are o aroma de naftalina, cumva, desi a scos album nou intre timp, dar am considerat ca asa ne putem reintalni cu o parte din cei cu care ne vom vedea in august. Sau cu altii care inca sovaie. Si poate asa ii vom convinge. Sau nu. Revenim curand cu detalii concrete.

Cat despre albume noi, ca asta conteaza in Editorialele mele, auditia din HASH Loft pare sa ma ajute si imi simplifica timpul petrecut aici, in scris. Asadar, sa mentionez cate ceva:

PILLORIAN au iesit cu un debut furtunos, este un fel de proiect al lui John in care face acum ce vrea el, de la voce si pana la solistici epice. Este un album bine asezat, variat, care sufera putin la voce (cam ca toate albumele AGALLOCH), dar, in rest, este superok pentru o auditie. Daca o fi si de colectie, asta fiecare dintre voi va decide.

Noul album HERETOIR va sfasia multe inimi, mai ales ca fanii ALCEST-ului vechi nu au avut prea multe replici. Este epic, melodic, atmosferic, elaborat, apare si Neige pe o piesa, reteta de succes sigura! Ar fi putut fi o alegere numa’ buna pt DBE, doar ca am primit albumul cam tarziu. Dar, cine stie. Mai avem vreo 2 zile pana decidem line-up-ul, stam dupa raspunsul la 2 trupe care ar putea schimba toata structura.

HELHEIM are un album interesant, cu o piesa spectaculoasa, chiar merita sa puneti o ureche. Iar vocea face ca pe vremuri, adica meserie!

NOETA este un duet scandinav care ne prezinta un Ambient mistic, cu radacini Black Metal (fanii BURZUM), dar si ceva ce imi aminteste de DARKHER, poate si CHELSEA WOLFE. Ideea e faina, albumul nu m-a cucerit inca.

FLEURETY m-au zapacit cu 2 piese experimentale infernale ca abordare, sucite si incalcite cum greu iti poti inchipui. Dar artisti adevarati!

GLASGOW COMA SCALE este un trio polonez ce au scos un material foarte cochet si dragut, nu cu prea multa forta dar care degaja o energie faina si catchy, numai bun pentru cei care s-au saturat de GOD IS AN ASTRONAUT. Chiar, existau toate premisele ca GIAA sa cante la DBE anul asta, mai ales ca vor fi prin zona si vor canta la cel putin un festival de la noi, dar, totusi… Suna tentant si pentru noi, mai ales sa fim siguri ca va veni lume la noua locatie, dar ni s-a parut a fi un compromis prea mare fata de ceea ce gandim. Se poate sa fi facut o greseala, dar cate nu am mai facut pana acum, pfff!

SKY FLYING BY si THIS MAKES US HUMAN sunt 2 proiecte asemanatoare stilistic, care au cate putin din Electronic, Ambient, Cinematic si Post-Rock, destul de fragile ca feeling, care pot conta pentru vanatorii de ciudatenii nisate.

Nemtii de la MOSAIC au scos un album foarte interesant, ii urmaresc de vreun an si acest EP extins ajunge la 74 de minute de Black Metal conceptual, intens si original.

SAILLE au scos si ei un album foarte bun, cel mai bun din istoria lor, Epic Black Metal in cel mai triumfant mod, dar nimic cu adevarat original.

In schimb, SLAGMAUR au venit cu un album fabulos pe nisa BM de avangarda nordica, cred ca e cea mai buna replica dupa VED BUENS ENDE, DODHEIMSGARD sau ARCTURUS. Mi-ar fi placut sa-i vedem la DBE, mai ales ca prietenii lor de la VEMOD le-au povestit de atmosfera de basm, heh, doar ca e cam peste mana sa-i aducem din Trondheim. Poate altadata sau poate sa-i aduca altii.

Uitasem data trecuta sa va scriu de noul album MOTORAMA, extrem de dragut pe nisa lor, au dark, au ritm, au melodie, au cam tot ce trebuie pentru a-l pune la colectie.

XANDRIA au venit si ei cu un nou album, dar chiar nu mai au nimic dark in exprimare, asa ca dau skip lejer.

Si cam atat pentru acum, ca iar am scris fara oprire. Stiu, prea putin despre albume noi, dar mai veniti si pe la auditii, daca puteti! Sigur voi mai scoate din maneca vreo surpriza sau vreo premiera.

Au fost: evenimentele cu Hexvessel, Irfan, KrunaVod, DBE 7, Russian Circles, redeschiderea 31 Motors, deschiderea HASH, investitii, zeci de mii de mailuri, de telefoane, cca 100.000 km parcursi, mare-munte-ses-deal, canicula, ger, zapada, soare, furtuni, alte proiecte personale importante realizate concomitent, job, sprituri, betii, mahoarce, distractii, stres, griji, tensiuni… dar si zambete/emotii din abundenta, intr-o perioada cumva sucita, heh. Chiar treaba multa anul asta, e timpul acum pentru o pauza, o reconfigurare, o reasezare :-). Toate din ciclul: cand nu traiesti, mori! An bisect, la naiba!

Sa aveti parte de tot ce e mai frumos si mai tihnit. Vine in curand Twin Peaks-ul, yeyyyy!

14 ianuarie

PS. Inainte de sarbatori am gasit articolul asta si am postat pe FB:

Intr-o tara in care salariul minim este impus a creste pt ca, altfel, antreprenorul nu se simte, tratand forma de munca ca pe o sclavie moderna, nu ai cum sa ai asteptari. intr-o tara in care bugetarul nu este retribuit pe performanta, ci doar pe pile, nepotisme si interese, nu ai cum sa ai speranta. Intr-o tara in care spiritul de initiativa este distrus din fasa cu amenzi si controale peste controale, ca doar esti patron, nu ai cum sa vezi luminita.

In mocirla care pute a manipulare, a coruptie si a deja-vu continuu, e greu sa accepti ca respectul fata de om nu exista, dar il vezi ca persista pretutindeni. Poate ca ar trebui sa acceptam un moment T0, de la care sa plecam corect si sanatos. Altfel, istoricul va fi tot timpul un motiv de santaj, de umilire si de a castiga pe termen scurt.

Nu ma incanta sa vad oamenii in puscarii, platiti tot de contribuabili, iar banii furati de ei neintorcandu-se niciodata in bugetul statului. Ne bucura sangele, razbunarile si platitul de polite. Cred ca am putea redesena regulile mult mai simplu, mai clar si mai transant. Sa privim in viitor, constructiv si cu un pragmatism care sa ne ajute sa ne creasca nivelul de trai.

Pentru asta ne ar trebui curaj si lideri. Dar cum in intreaga lume e greu sa-i identifici, cu atat mai putin sunt sansele la noi.

Dar vin sarbatorile, parlim cativa porci, taiem cativa brazi de dragul traditiilor, bem si mancam in nestire impreuna cu prietenii pe care nu i-am vazut de un an si… o luam de la capat. Asta nu se numeste absenteism, ci resemnare, dezamagire, sila. CSF.

http://m.caplimpede.ro/scrisoarea-tanarului-care-a-spus-in-lacrimi-adio-romania/