Februarie 2007
„In aceste vremuri de false triumfalisme adevarata rezistenta vine de la cei care se lupta pentru cauze considerate pierdute.”
Urari europene din Est!
Asadar, ma simt mai nobil, mai blond, mai pozitiv, mai onorabil! Fac parte din Uniunea Europeana! Va dati seama voi, cei ce cititi, cate avantaje veti avea de-acum incolo in colaborarea cu romanii? Trupe, label-uri, reviste, grabiti-va sa trimiteti toate creatiile voastre pentru ca acum taxele postale au devenit nesemnificative, vorbim de savinguri adevarate, de potentiale afaceri serioase in taramul lui Dracula! Asadar, este din ce in ce mai eficient sa va promovati materialele in Romania, intrucat este o piata virgina, neexplorata si plina de surprize nelimitate (sa copiem sindromul Febra Aurului)! Romanii sunt flamanzi dupa Metal, dupa muzica, dupa concerte! Veniti la pomul laudat, ca aici nu exista piraterie, nu exista minciuna, nici furtisaguri ieftine, ipocrizia s-a sters cu buretele, iar nivelul de trai s-a ridicat peste noapte (cea dintre ani, de fapt)… Simt parca in aer un nou miros, proaspat, impregnat cu o aroma galbena/albastra, caracteristic marii Familii europene ce se chinuie sa faca fata extinderii devoratoare a Taramului Fagaduintei, a acelei istorii scurte dar perfecte, acolo unde democratia e la ea acasa iar aceasta abundenta de bine trebuie impartita cu toata lumea! Pana si aceasta comunicare intre noi tine tot de America, de nea Bill cu a lui noua VISTA…. Dar eu sunt in Europa si ar trebui sa fiu mandru de asta!
OK. Gata cu frustrarile balcano/latino, cu problemele particulare, cu obsesia schimbarii virtuale, cu eterna lupta intre doua continente ce gandesc complet diferit dar care nu pot trai unul fara altul! (Sa vezi nebunie: au ajuns ca americanii sa cumpere si cel de-al treilea club de fotbal din Anglia, Liverpool, iar legenda vie Beckham sa joace in America!) Celelalte continente, unde locuieste peste 80% din populatia globala nu mai conteaza … sunt detalii nesemnificative, tot Paretto conteaza in cele din urma!
E timpul sa ne ocupam de problemele stringente, cele fara de care nu am mai putea exista: consumism, globalizare, incalzire mondiala, nationalism corporatist… totul suna atat de fad, de rutinat, chiar fariseatic!
De aceea am decis sa ies din aceasta normalitate anormala si sa ma reculeg in a mea izolare retorica, cu gandul la ceva pur, plin de esente naturale si anume muzica! Dar si aici, ce gasesc? O mare aglomeratie de trupe, de label-uri, de webzine-uri (revistele se chinuie sa supravietuiasca facand compromisuri jenante), insa, fara seva, fara fond, fara inima! Din ce in ce mai multe clone, din ce in ce mai multa maculatura, insa este o piata in crestere continua, aceasta si datorita faptului ca normalitatea amintita mai sus scarbeste totul… ar putea fi o explicatie, cred!
Sa fiu unul dintre ultimii mohicani care nu se mai regaseste nici in acest univers numit muzica underground? Sa fie si asta o cauza pierduta? Ma tem sa recunosc, pentru ca ma tem sa cred ca nu mai sunt atat de curajos ca in alte dati! Nu-mi vine sa cred: albume penibile, lipsite de originalitate, de concepte inteligente, dar care sunt promovate la asa numitele label-uri mari, reusesc sa atraga recenzii iresponsabile, de o laudarosenie fatarnica! Si indiferent de ce revista citesc, diferenta consta doar in pozitionarea materialului in pagina… in rest… un etern si multidimensional copy-paste!
O goana continua dupa bani, dupa avantaje materiale, dupa superficialitate, dupa cei trei P: practic, posesiv si politic! Poate ca alta data va voi explica in detaliu ce este si cu aceasta obsesiva trinitate: 3P… probabil ca se trage de la 3D… sau 3G… Sau cica politic: arta compromisului, dar fara a te compromite! Numai bazaconii!
Printre aceste pesimiste idei acompaniate rezonant de nesfarsitul cantec de lebada, descopar ca in prima jumatate de an ne vom bucura totusi de un furtunos si violent nou album ELEND, de un experimental VIRGIN BLACK, de un deprimant ANTIMATTER in alta formula, de un mistic COPH NIA, de un FINNTROLL exploziv, de un clasic HAGGARD, speram un inspirat ANTICHRISIS, explozive MANES si OCTAVIA SPERATI si cum s-ar putea fara un nou MAYHEM sau DIMMU ! Probabil ca vor mai aparea si alte albume interesante, dar trupele acestea au deja o notorietate in scena extrema si focusul va fi pe ele.
In alta ordine de idei, prietenul meu peruano-amazono-norvegian Jan Kenneth a terminat de inregistrat primul lui album sub numele TRANSIT, din care am ascultat deja vreo 4 piese, am vazut si un videoclip in acest sens si pot spune ca, in afara de superba voce, nimic nu mai are legatura cu defunctul IN THE WOODS… Rockul Alternativ cu tente experimentale dar si cu usor Groovy pare sa domine sound-ul acestui album, „Decent Man on a Desperate Moon”. Personal ma asteptam sa se numeasca „Desperate Man on a Decent Moon”, dar se pare ca fiica lui de aproximativ un an incepe deja sa-si puna amprenta pe gandirea si inspiratia lui Jan, astfel ca muzica de pe vremuri a luat acum o forma mult mai domestica, nu neaparat comerciala, cu iz retro. Alaturi de prietenii lui de demult din diverse trupe: GREEN CARNATION, STILLE OPRROR, DRAWN, ANIMAL ALPHA, Jan reuseste sa ne prezinte o piesa plina de energie, dominata de un ritm exploziv, denumita „Bleed on Me”. Restul pieselor ascultate sunt parca prea incalcite la o prima auditie si imi doresc sa ascult intregul album pentru a-mi face o idee de ansamblu. Acest lucru se va intampla undeva in martie – aprilie.
Dupa deziluziile concretizate in noile albume SIRENIA, THERION sau TRISTANIA (de altfel nerecenziate aici), haideti sa parcurgem playlistul curent Kogaionon, in care nu sunt mari bombe, dar cateva albume ar merita o atentie sporita.
De departe, proiectul KHVARENA suna foarte interesant, alaturi de un nou album al suedezului Fredrik Soderlund, cunoscut din vremurile de glorie PARNASSUS, de data aceasta sub numele PUISSANCE; apoi ROME vine cu un debut ce nu m-a incantat atat de tare ca EP-ul de acum 2 luni, iar KATATONIA a refinisat unul din albumele vechi, dar mediocru si la vremea respectiva si acum; ATARAXIA ne complica existenta cu un album dramatic, mai degraba teatral, probabil cel mai incalcit din istoria italienilor, si apoi vin realizari ce merita doar amintite, cu un plus pentru noi: doua DVD-uri realizate de cei de le Metal Mind, cu SINISTER si OBITUARY.
Despre varianta tiparita Kogaionon nu am multe a va spune acum, deoarece starea curenta nu ma ajuta in a dezvolta mai mult acest indestul asteptat nou numar, dar important este ca nu am renuntat la proiect… pana cand se va concretiza, va veti putea totusi bucura periodic, lunar in medie, de texte Metalice in varianta online.
Curand vor fi puse pe site un nou set de recenzii si un interviu cu o trupa americana de calitate, de la care astept ultimele raspunsuri.
Pana ce primavara va dezmorti totul in jurul ei, Kogaionon-ul va trimite din nou spre piscurile golase, pentru a va mai putea bucura putin de zapada ce inca refuza a pleca… Cat despre cauza… daca va fi sau este deja pierduta… nu stiu, triumfalismul actual pare sa umbreasca o moarte lenta… sau o viata artificiala, eventual virtuala in mintile unora dintre noi.
Februarie, 2007.