Decembrie 2005

Salutari hibernale!

Rutina si repetitia ma plictisesc si sperie deopotriva !! Dar nu si cazul acestui anotimp impecabil ! Zapada, frigul, vantul, toate aceste accesorii iernatice contureaza o atmosfera de vis pentru mine ! Nu stiu daca acest miraj este ceva real sau exista doar in imaginatia <> mele vizuale, important este ca IARNA a fost, este si va ramane anotimpul meu preferat (poate si ziua mea isi are rolul ei in alchimia acestei stari ?) ! Si atunci ma intreb de ce naiba nu ma pot muta la vreun Pol, sa locuiesc doar intr-un iglu, langa un sincer, onest si protector om de zapada ? Lasitatea (a se citi curajul afirmatiilor mari facute la caldurica, alaturi de o infocata afinata), dorinta de izolare sau chiar fascinatia acestor dementi fulgi de nea imi deseneaza in fiecare an o lume pe care eu ma incapatinez sa cred ca este numai a mea… este singura perioada din an cand nu ascult mai deloc DEAD CAND DANCE ! Si in aceasta lume nu am cum sa nu zambesc cand vechiul meu prieten Jan K Transeth (IN THE WOODS…) imi scria zilele trecute ca va deveni tata si ca este chiar mandru de acest lucru ! El, calatorul (de fapt celalalt EU, cel activ si lipsit de prejudecati), cel care brazda lumea dintr-un colt in altul, din Norvegia in Peru, din Brazilia in Noua Zeelanda… In aceasta atmosfera, oarecum linistita, am ascultat o noua realizare de la labelul lui, numita GOLDLOG, care m-a surprins in cel mai placut mod, vocea feminina si intreaga armonie muzicala amintindu-mi de vremurile underground ale lui Tori Amos… Mai aflu ca si Martin Koller, boss-ul label-ului german Prophecy a intrat in clubul tatilor fericiti, insa continua sa realizeze noi CD-uri, DORNENREICH si HELRUNAR fiind ultimele lui alegeri. STORMFAGEL este un proiect suedez Dark/Ambient de toata frumusetea (primul in top) iar proiectul KAYNO YESNO SLONCE m-a coplesit, doar ca atmosfera creata de acest sound ma trimite pe pajistile mioritice in diminetile de vara, acolo unde un parau minuscul dezvolta o energie incomensurabila!
Insa am avut parte si de o zi insorita ieri, ceea ce pare sa se fi potrivit perfect cu starea creata de bulgar. De partea cealalta, cei de la No Colours m-au asediat cu noi materiale Black Metal suparate, unele reusite, altele peste medie, dar, din nou, toate inregistrate si mixate jalnic ! Si mai aflu ca GRAVELAND continua sa existe, ceea ce ma bucura enorm, Rob Darken existand cam de pe vremea cand m-am apucat eu de promovat muzica ! Imi amintesc ce revelatie am avut cand am reusit sa-mi cumpar dintr-un magazin specializat din Krakovia primul tricou cu GRAVELAND… Si au trecut decenii de atunci ! Mai gasiti in playlist si alte albume ce au aparut in aceasta perioada, insa ele se invart in jurul calificativului : nu suna chiar foarte prost, ceea ce spune totul.

De data aceasta puteti gasi la recenzii vreo 15 albume noi (si ceva mai vechi la cele in limba engleza, dar asa e cu decalajul asta din cauza traducerilor), insa, parcurgandu-le pe cele scrise in romana va puteti stabili cateva repere pentru colectia de Craciun… sau macar ce MP-3-uri sa va mai faceti ! As vrea sa va ofer mai multe despre KOGAIONON dar mi-e greu sa o fac acum… ceea ce este important pentru voi, dar si pentru mine, ramane dezmortirea periodica a acestui site, lucru mare pentru mine in aceasta perioada non-Metal plina de transformari si de detalii incarcate. Si poate si ceva interviuri ar putea aparea, eventuale recomandari de trupe ar fi chiar binevenite. Cu siguranta ca ne vom intersecta de acum in 2006, cand vechiul si neobositul meu prieten Richard Lederer va scoate la rampa noi acorduri cu DVKE si SUMMONING, Tyko m-a informat deja ca noul TENHI este gata si ca este orientat spre Kauan, cu accent pe voce, Jan K Transeth va lansa TRANSIT si BLACK BINE CHAPEL, WINDS vor exploda cu un nou capitol… si, cu siguranta, vom descoperi si alte sound-uri de imortalizat, insa, mai mult ca sigur, va trebui sa parcurgem fara nici o placere si tone de albume mediocre, care nu spun nimic acestei Scene, doar ca exista si ca nu intereseaza pe nimeni ! Sau poate doar pe trupeti si ai lor prieteni, rude !
Una peste alta, refuz sa cred ca acest anotimp nu va transforma in adevarati consumatori de muzica, chiar daca si voi, la fel ca mine, spuneti tot anul un Nu hotarat dependentei de CONSUM ! Mi-e greu sa cred, de asemenea, ca acum, cand toata lumea merge infofolita si grabita pe strazile pustii, cand zgomotul urban ia forma ecoului inspaimantator dar fascinant al viforului rusesc, cand culorile predominante sunt, de fapt, neculorile alb si negru, singura nuanta calda/neutra putand fi considerata gri-ul cotidian/real, nu-ti savurezi in tihna izolarea TA, scanand imaginea unui peisaj inghetat, virgin, ce distruge orice forma de poluare fizica, psihica sau fonica, cand doar Natura si Muzica din mintea ta exista… poate si un strop de alcool, si el, pe acolo, daca nu incurca, pe care il inchini in cinstea misterioasei bufnite pe care doar tu insisti sa o vezi prin fereastra chiliei tale… si de care te folosesti amagindu-te ca Singuratatea nu este o tarfa ordinara si ca egoismul tau chiar nu mai prezinta interes nici macar pentru portretul schitat demult in cioburile oglindei tale interioare!

Reciteam de curand paragraful: „Fiecare om are haosul sau personal. Si ca in raporturile cu acest haos, exista trei fraze. In prima iti ignori haosul. In a doua, ratacesti prin el. In a treia, incerci, daca mai ai timp, sa pui putina ordine”. Chiar am nevoie de acest haos? Dar daca l-as refuza (ceea ce dovedeste ca oricum il recunosc in mine), as mai putea fi eu? Cine ar putea sti? Cel de sus, cel de jos, voi, eu? Dar oare ar avea vreo importanta… cineva imi spune ca da… si rade… nu il vad, dar il aud continuu… Kogaionon va saluta si este convins ca nu aveti nevoie de urarile lui stufoase, ci de pofta de muzica, de viata si de SINCERITATE maxima ! Si atentie la horn, nu stiti ce v-ar putea aduce Mosul in noaptea in care ma amagesc sa sper ca nu va veti discomani total ! Si ca macar aroma buimaca a unei cani de vin fiert va poposi o clipita si la poalele ilogicului si fara sens munte, Kogaionon… el va continua sa astepte, totusi…chiar daca va dura la nesfarsit…

Un Metalic An Nou inspirat !

PS. Putem numara stele de pe cer din nebunie ori din plictiseala. Uneori, din ambele motive. Insa, de cele mai multe ori, uitam sa ne numaram si pe noi. Singura stea. Singura planeta, singurul soare care conteaza! Privim Universul cu o ciudata neincredere, de parca nu am putea concepe ca mai exista si alte lumi, si alte realitati, si alte locuri in care alte forme de oameni iubesc, urasc, ucid, traiesc. Astfel ca realitatea ne izbeste necontenit cu partea ei ascunsa in umbra: Ceea ce nu vedem ne vede. Ceea ce nu simtim ne simte. Ceea ce nu ne lipseste ne apartine. Treptat, insa, lucruri pe care nu le vedem devin vizibile iar lucrurilor pe care suntem obisnuiti sa le avem incepem sa le simtim lipsa. Natura noastra ne spune ca omul este un sistem dinamic in care o infinitate de lucruri pe care le avem face schimb de materie si spirit cu o infintate de lucruri pe care nu le avem. Atat timp cat va exista un echilibru in acest sistem va exista si armonie. Insa omul este o fiinta haotica ce va tinde sa-si asume rolul cunoasterii si va claca in fata noilor infinituri de necunoastere pe care le va intrezari. Omul nu a fost creat pentru a fi fericit ci pentru a oscila intre nebunia descoperirii si plictiseala de armonie. Fericirea este doar momeala ce-l va tine in cursa, pana la sfarsit. Octavian Paler

La multi ani!

Decembrie 2005.