<>

Un film captivant, o revenire spectaculoasa a unui mare regizor (Verhoeven), a aroma conturata excelent de reperele unui razboi mondial dur si fara sens, cu personaje derutate de sensul ilogic al antisemitismului in voga ai anilor 40, un SD-ist neamt cu mult suflet si dominat de o moralitate deloc folositoare vremurilor, o evreica ce e dispusa la orice pentru ai ei, dar care decanteaza spre final si pentru ea… insa „roata” mica se transformase deja in una imensa si nimic nu se mai putea schimba, in cele din urma… deci, fara happy-end! Ce este captivant? Ca bucuria sfarsitului (in cazul de fata, a razboiului) nu vine a mai fi impartasita decat de pioni neimportanti ai filmului, acest final fiind unul apoteotic pentru cuplul principal: „razboiul s-a terminat… pentru noi de-abia acum incepe…niciodata nu m-am gandit ca-mi va fi teama de eliberare”. Subiectul: o frumoasa evreica, blonda, senzuala, cu o privire expresiva si o determinare de neinchipuit (Carice Van Houten), dupa ce-si pierde familia intr-o ambuscada regizata de prieteni de bine (pe bani, desigur) trebuie sa se infiltreze in Serviciul de Informatii German si o face pe cat de previzibil pe atat de inconstient, incat ofiterul german (Sebastian Koch) lasa totul pe seama hazardului… Ce ne mai arata filmul: dezordine, deruta, compromis, coruptie, tradare… mizerie umana si nu numai! Desi destul de aglomerat in mesaj, filmul evidentiaza pe alocuri si o aura romantica, a carei caldura iti ramane, in final, printre nari. Un film autentic, cu o actiune ce se petrece in Olanda, cu vorbire in olandeza (evident si cu insertii de germana asupritoare/nazista si engleza/americana eliberatoare), cu un punct culminant multiplu, desfasurat in cateva etape distincte, cum ar fi: umilitor-rasturnarea unui cazan imens de fecale peste eroina, consternant-tradarea facuta de cine nu te asteptai, violent-inchiderea sicriului cu un om in el inca in viata … si un final ce isi are destinatia exact ca inceputul, in Israel.

Nimic nou, nimic ireal, nimic fantastic… doar 2 ore si ceva de inspiratie scenarista si regizorala de exceptie! Insa, triste, la sfarsit de pelicula!