ARGUS MEGERE „VEII”

Acum mai bine de 2 decenii, prin TM-AR se intamplau chestii Metal underground, cu mai mult sau mai putina vizibilitate. Wiccan Rede si Grimegod incepeau sa fie foarte active, semnarea contractului cu Bestial Records aducand si vizibilitate, in special pentru viitoarea Negura Bunget. Imediat dupa, in paralel, mult mai necunoscut si parca mai neinspirat pentru acele vremuri, exista si proiectul ARGUS. Imi amintesc ca primeam demo-uri de la Emi Fulmineos Matlak cu aceste incercari, toate pe caseta, ca asa erau vremurile. Stiam ca erau 2 tipi si se straduiau sa faca muzica de care sa se bucure cat mai multi. Au mai fost ceva proiecte muzicale in paralel, parca tot create de ei. In fine, au trecut mai bine de 20 ani si, complet aleatoriu, gasesc pe FB un share de pe youtube cu piesa de mai jos. Nu stiam ca Argus s-a transformat in Argus Megere, dar stiam ca e vorba de o trupa cu o componenta cu nume deja consacrate in ceea ce se numeste scena Metal autohtona. Am ascultat „”Umbre ratacite in piatra apuse”” si am ramas masca cat de bine poate sa sune (ca aura si ca perceptie, un fel de „”Dacia Hiperboreana”” pentru ultima perioada NB).

Evident ca mi-ar fi placut sa ascult asa ceva in urma cu 2 decenii, cand sigur ar fi spart vremurile! Chiar si asa, noul album promitea deja mult de tot doar cu aceasta piesa! Ieri am primit albumul si l-am tot ascultat. Cca 48 min, 4 piese extrem de lungi si lucrate, foarte atmosferice, cu o clapa abundenta, care insereaza chiar elemente psihedelice pe alocuri (era normal, Inia Dinia isi are deja propriul trademark din alte trupe), cu cateva chitari ce-mi amintesc de inceputurile Negura Bunget, in forta, care impletesc inspirat pasajele melodice cu cele furioase (gen Black Metal norvegian), cu ruperi de ritm a la Dordeduh, cu o baterie excelenta (talentat e Andrei asta, vad ca vine din spate puternic, la concurenta cu Septimiu, in materie de abilitati artistice dar si de numar de trupe), cu voci alternante, cele agresive usor liniare (mai degraba scremute/tipate decat lejere, dar impunatoare), insa contrastand bine cu partile clean, care isi au rostul lor acolo, Ageru Pamantului Adrian Ghercea fiind cel responsabil cu tenta Pagan (caracteristica multor trupe de la noi, vezi Luparu/BUCOVINA). Bass-ul mi s-a parut destul de palid si daca mergem pe ceea ce ne spun specialistii, ca bass-ul ne da directia, aici nu e chiar asa. Sau cel putin asta mi s-a parut mie.

Una peste alta, VEII este un album despre care se va scrie si se vorbi mult, in special pentru acest iz de sunet cu elemente din trecutul recent, exprimat insa epic intr-o armonie moderna, cu multa melodie si mesaj usor de receptat. Asta poate si datorita formei catchy a sunetului, care incearca sa traduca expresiv dimensiunea spirituala din spatele conceptului. Cred ca este cel mai bun album Atmospheric BM autohton pe care l-am ascultat in ultima perioada! Puncte slabe nu gasesc prea multe, poate faptul ca elementele inovative sunt sterse, timide, doar clapa incearca sa imprime pe alocuri o identitate unica sunetului, cred ca ar fi trebuit lasata sa dezvolte mai mult aceasta latura. In rest de la bine in sus, un album care apare la Loud Rage Music in 17 aprilie, si poate vom pune de-o auditie in 24 aprilie in HASH Loft.