DIE VERBANNTEN KINDER EVA’S „Dusk and Void Became Alive”
Au trebuit sapte ani de asteptari pentru a asculta o noua mostra de Romantic Dark Wave, mai bine spus Emotional and Neo-Classical Dark Wave! Richard Lederer a tot experimentat in decursul celor peste 13 ani de existenta cu acest proiect si fiecare album isi are farmecul si aroma proprie. Daca ar fi sa fac o referire succinta la acest grup, pot spune ca debutul a fost si inca este cel mai inspirat, original si socant album din toate timpurile, cel putin din punctul de vedere al conceptului muzical. Cel de-al doilea album, de data aceasta fara Michael Gregor (Silenius din SUMMONING), este poate cel mai melancolic si visator, in care vocea feminina a Juliei Lederer este destul de modesta (insa ceva mai pronuntata decat pe debut), dar suficient de fragila pentru a crea o stare de meditatie fantastica. Al treilea album consta in schimbarea vocii feminine, fosta prietena a lui Richard/Protector avand de data aceasta o voce foarte puternica, cu un timbru mai jos, ce a reusit sa dea alte valente sound-ului care, din punct de vedere instrumental, continua sa fie acelasi.
Dupa cateva experiente nereusite si multe schimbari de tot felul in viata lui Richard, iata ca ma aflu acum in posesia celui mai expresiv si polifonic album din istoria trupei, iar acest lucru este datorat superbei voci feminine, de data aceasta o adolescenta elena de doar 19 ani, Christina. Nu-mi vine sa cred cat de bine poate sa sune aceasta voce! Inclin sa cred ca Richard ar trebui sa depuna acum mult mai mult efort pentru a putea pune la maxima valoare abilitatile fantastice ale acestei voci, ce domina, vrajeste si contureaza noul sound DVKE! Sau, mai popular spus, sa tina pasul cu ea, sa vina cu forte proaspete, cu mult mai multe elemente noi, chiar cu un nou concept, pentru ca acum are o muza pe masura! Este, daca vreti, acea Elena din Troia ce reuseste sa sparga orice forma de repetitie sau monotonie pe care ar putea-o carcoti pana si cel mai critic si rau intentionat ascultator, dand, in final, esenta conceptului muzical DVKE.
Dinamica sound-ului de fundal este umbrita, paleste in fata acestei voci, chiar si vocea lui Richard tinde sa se piarda pe acordurile noilor piese! Elaborat sau nu, diferit sau nu, noul material marseaza pe elementele vocale, in timp ce, in background, instrumentele lui Richard suna la fel de maiestuos si inspirat, creand o atmosfera de poveste, ce numai acest talentat austriac o poate crea. Evident ca multe din acorduri fac trimiteri clare catre SUMMONING, dar numai spre acele pasaje calme, cu aura epica dominanta. Ciudat este faptul ca dupa primele doua auditii eram destul de confuz, deoarece o stare de indoiala ma apasa, descoperind doar fragilitatea si emotia vocii feminine si atat. Dupa mai multe auditii si o izolare completa de tot ceea ce ma inconjura, am reusit sa reintru cu adevarat in universul DVKE si va pot spune cu sinceritate ca nici nu mai doresc sa ies de aici.
Am inceput sa reiau toate albumele la ascultat si nu inteleg cum de un asemenea proiect nu a reusit pana acum sa se bucure de recunoasterea mult mai multor fani, deoarece aceasta oaza de fericire trista merita devorata de fiecare dintre voi! Mai calm ca oricare de pana acum, poate cel mai fin dintre toate albumele dar si cel mai Classical, cu aroma melancolica pronuntata, „Dusk and Void Became Alive” este o dovada certa ca muzica frumoasa poate lua si forme mai putin conventionale, cum ar fi DVKE. Daca nu ati ascultat niciodata acest proiect, va recomand sa o faceti imediat! Pentru cei obisnuiti cu muzica acestui grup, va pot spune doar ca va inteleg curiozitatea/sentimentele, dar mi s-ar parea o profanare sa mai disec aceste noua piese acum, mai ales ca ati putut citi si un amplu interviu pe aceasta tema.
Descoperiti-le, iubiti-le, ignorati-le sau urati-le voi! Eu continui sa le ador!
